Confiscarea extinsa a averilor este un subiect tabu in Romania desi avem un numar impresionant de personaje dubioase care si-au construit averile ilicit. Pe cei mai reprezentativi oameni in acest domeniu, al averilor produse prin acte de coruptie ii putem gasi in Parlamentul Romaniei, aflati intr-o stransa legatura cu oameni de afaceri si alti binevoitori.
Parlamentul Romaniei are in prezent peste 40 de persoane acuzate sau condamnate pentru coruptie, trafic de influenta si acte asimilate coruptiei. „Parlamentul Romaniei este forul legislativ care ar trebui sa realizeze o strategie nationala pentru confiscarea extinsa a averilor impreuna cu Guvernul Romaniei si sistemul judiciar, prin parchet, instanta suprema si Consiliul Superior al Magistraturii. Din pacate nu ne putem astepta la mai mult de la parlamentarii nostri pentru ca aceasta lege promovata si de Uniunea Europeana, iar afecta in primul rand pe ei.”, scriu jurnalistii de la presalibera.net.
„‘Ei’ sunt cei care au intrat in istorie pentru ‘Martea Neagra’, prin tentativa de aprobare a legii amnistiei si gratierii, dar si prin aducerea de noi amendamente la Codul Penal care i-ar fi scapat de puscarie.”, se mai arata in articol. Printr-o decizie a Curtii Constitutionale confiscarea extinsa nu se aplica in cazul averilor dobandite anterior datei de 17 aprilie 2012, astfel interlopii si coruptii pot ramane cu averile ilicite. „Monica Macovei a realizat o directiva speciala pentru confiscarea extinsa a averilor in cadrul Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, lege care a intrat in vigoare in data de 25 februarie 2014, iar tarile membre au obligatia de a-si armoniza legislatia in termen de 30 luni.
Potrivit raportului directiva UE, toate averile nejustificate obtinute de infractori de-a lungul timpului, dar instrainate pe numele rudelor, prietenilor, apropiatilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra in circuitul infractional si a face mai puternice organizatiile infractionale.”, mai precizeaza sursa citata. Romania a adoptat, inca din 2012, legea confiscarii averilor, insa procurorii nu au apelat de prea multe ori la ea. Se „impiedica” tot de legislatie, recunoaste chiar Procuror Sef al DNA, Codruta Kovesi. Totusi, avocatii spun ca legea „ar cauza prea mare deranj”.
Autoritatile lucreaza din nou la aceasta lege pentru a o reintroduce, intr-o formula mai clara, din 2014 in noul Cod Penal. Potrivit prevederilor legale, in cazul in care o persoana este condamnata la minimum cinci ani de inchisoare, procurorii au obligatia sa dovedeasca de unde provine averea acelei persoane. „Legea aceasta a fost introdusa de Catalin Predoiu si ea prevede ca atunci cand judecatorul are convingerea ca o parte sau tot patrimoniul celui condamnat penal sa poata dispune confiscarea averii. Procurorul trebuie sa convinga judecatorul ca acel patrimoniu a fost obtinut din savarsirea infractiunii pentru care a fost condamnat. Se introduce prezumtia de nelegalitate. S-a trecut deja de prezumptie prin condamnare si atunci nu il mai prezumezi ca fiind nevinovat si nu mai prezumezi ca averea lui a fost obtinuta in mod licit. Nu mai ai prezumtia de licit ai prezumtia de ilicit”, a explicat pentru Business24 avocatul Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran.
La randul ei, Procurorul sef al DNA, Codruta Kovesi a declarat ca anul trecut, instantele au dispus recuperarea de produse obtinute in urma unor infractiuni in valoare totala de peste 107 milioane de euro. Care sunt „piedicile” legislative Procurorul sef al DNA a mai aratat ca din analizele Oficiului de Recuperare a Creantelor din Ministerul Justitiei rezulta ca, in prezent, organele fiscale reusesc sa recupereze un procent neinsemnat din sumele confiscate prin hotarari definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile apartinand persoanelor condamnate atunci cand nu s-au dispus masuri asiguratorii pe parcursul procesului penale. Kovesi a mai spus ca, din cauza cadrului legal restrictiv, atunci cand se dispune confiscarea unor sume provenite din infractiuni, executarea efectiva a hotararii judecatoresti se realizeaza in mod sporadic.
Un singur caz s-a inregistrat in Romania de confiscare a averii ilicite, pentru un politist din Constanta acuzat de coruptie. Judecatorii au dispus confiscarea a doua apartamente aflate in proprietatea politistului si a caror provenienta nu o putea dovedi. Intre timp, averile de milioane de euro ale clanurilor de interlopi raman „neatinse”. In cel mai fericit caz, autoritatile pun sechestru pe bunurile lor si poate, dupa condamnare pot confisca averea. Vorbim de sume extrem de importante de care bugetul de stat este privat(…) si ANAF le face cadou condamnatilor pentru fapte de coruptie.
Sumele care nu sunt recuperate daca ar fi recuperate ar acoperi salariile tuturor medicilor din Romania, spunea sefa DNA la bilant”, a spus Gorghiu, la inceputul dezbaterii. „Esecul recuperarii prejudiciilor nu poate fi imputat magistratilor, ci este o vina a Guvernului. (…)Bunele intentii nu sunt suficiente, ci Guvernul trebuie sa vina cu lucruri concrete.(…) Dreptatea nu inseamna doar pedepsirea vinovatilor, ci si recuperarea prejudiciilor”, a adaugat copresedintele PNL.
„De dragul adevarului, vorbind de vointa politica, prima directiva a fost trimisa in 2005, dar a fost transpusa in 2012. Anul trecut a intrat in vigoare prin noul Cod Penal.(…) Aceasta a fost vointa politica. Avem un angajament la nivelul Guvernului care va crea o agentie menita sa sprijine magistratii in proces, pe modelul SUA, belgian, francez. Vorbim de vointa politica, vom avea pana la finalul lunii un document care sa arate cum ar trebui sa functioneze agentia. Avem instrumente normative, trebuie sa
functioneze mai bine. Am inceput un proces de monitorizare a efectelor Codurilor.
O sa vedem in scurt timp cum se aplica. Ministerul a incercat sa pregateasca in aceasta materie cat mai multi judecatori si procurori in programele de pregatire pentru judecatori si procurori. Este nevoie de dialog si am inceput dialogul cu instantele si parchetele, dar si cu ministerul Finantelor. Acest dialog nu e la cei mai buni parametri, pentru ca la nivelul ministerului e o reticenta in avea un dialog direct cu procurorii si judecatorii. Evident, la minister sunt magistrati care tin legatura cu sistemul. Sunt elaborate, in consultare cu sistemul, actele normative. Cat de eficient va fi acest sistem? Cel putin la fel de eficient ca in tarile membre ale UE si de aceea, saptamana viitoare, avem la Bucuresti seful agentiei franceze. Cu ajutorul colegilor francezi vom incerca sa construim cat mai eficient aceasta agentie”, a spus, la randul sau, Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei. Deputatul Cristina Pocora a explicat ca dezbaterea pe tema confiscarii averilor ilicite este deosebit de importanta, intrucat Romania are nevoie de solutii eficiente de recuperare a prejudiciului creat de faptele de coruptie.
„Spre exemplu, daca esti prins cu un tir transportand marfa ilegala, iti confisca pe loc masina si marfa, dar nu pot face acelasi lucru cu averea obtinuta pana atunci”, a explicat avocatul Gabriel Biris. In urma perchezitiilor, politistii au ridicat de la locuita familiei Balint aproape 200.000 de lei, 33.000 de euro, 3.400 de dolari, opt arme de foc si munitie aferenta acestora, dar si mai multe masini care apartineau membrilor gruparilor.
Deasemenea, oamenii legii au confiscat mai multe laptopuri, telefoane mobile, aproximativ un kilogram de aur, peste 10 grame de droguri, noua ceasuri, dar si mai multe inscrisuri pe care le foloseau pentru a intreprinde activitati de camata precum documente bancare, contracte de vanzare-cumparare, contracte de imprumut si mai multe agende.
Totusi, de averea lui Balint procurorii inca nu s-au atins. Au pus sechestrul asigurator asupra bunurilor detinute de Ion Balint, respectiv vila din comuna Gruiu (Ilfov) estimata la 2 milioane de euro si pe patru autoturisme de lux. Clanul „Butoane” si flota scoasa la „plimbare” Un alt clan certat cu legea este cel de la Giurgiu, numit „Butoane”. Capii clanului, care aveau „relatii apropiate” cu mai multi angajati ai Garzii Financiare au fost arestati de DIICOT in acest an. Controalele din interior ale Garzii Financiare au descoperit ca prejudiciul provocat de reteaua protejata de membri din fosta conducere a ANAF se ridica la aproape 40 de milioane de euro (179.424.771 lei). Din aceasta suma, peste 25 de milioane de euro (113.791.248 de lei) au provenit din neplata de TVA, iar restul de 15 milioane de euro (65.633.523 de lei) au provenit din neplata impozitului pe profit.
