Japonezul Yoshinori Ohsumi, laureatul premiului Nobel pentru Medicină 2016, pentru descoperirea mecanismului de autofagie celulară, a relevat importanţa ca fiecare să-şi propună „o provocare”, chiar dacă „nu orice investigaţie ştiinţifică poate fi un succes, relatează luni EFE.
„Este o onoare să fiu recunoscut în acest fel deşi am făcut un studiu de ştiinţe de bază. Acest premiu este cel mai mare motiv de bucurie şi satisfacţie pentru un om de ştiinţă”, a declarat pentru mass-media biologul japonez, în vârstă de 71 de ani, la aflarea veştii că Institutul Karolinska din Suedia l-a recompensat cu premiul Nobel pentru Medicină.
Ohsumi, care lucrează la Institutul de Techologie din Tokyo, a fost premiat pentru descoperirea şi interpretarea metodei pentru a degrada şi recicla componentele celulare, denumită ‘autofagie’. „Celor tineri vreau să le spun că nu orice cercetare ştiinţifică poate avea succes, dar este important să-şi stabilească provocări”, a precizat biologul, care a recunoscut că descoperirea sa se datorează în mare parte „norocului”.
În ce priveşte motivaţia, cel de-al şaselea laureat al unui premiu Nobel născut în Japonia, a afirmat că i-a plăcut întotdeauna să studieze discipline pe care alţi cercetători nu le-au studiat. „Nu îmi place concurenţa. Nu vreau să fac ceea ce face toată lumea, prefer să mă bucur de ceva care nu interesează pe nimeni”, a spus biologul, care a început „singur în laborator” cercetarea despre mecanismul celulelor.
Cercetarea sa, începută la sfârşitul anilor 80, a reuşit să furnizeze unele elemente cheie pentru a înţelege dezvoltarea cancerului şi a bolilor neurodegenerative. În decizia sa, Institutul Karolinska din Stockholm a evidenţiat că descoperirile lui Ohsumi au impus o nouă paradigmă cu privire la procesele prin care celulele îşi reciclează propriul conţinut şi au deschis calea pentru înţelegerea importanţei fundamentale a autofagiei în multiple procese fiziologice, de la capacitatea de adaptare la foame şi până la răspunsul organismului în cazul unor infecţii. Mutaţiile înregistrate în cazul genelor responsabile de procesul de autofagie pot duce la declanşarea unor boli grave precum cancerul sau a unor maladii neurologice.
Conceptul de autofagie celulară a început să fie folosit din anii ’60, când oamenii de ştiinţă au observat că o celulă îşi poate distruge propriile elemente constitutive izolându-le în membrane şi formând un fel de vezicule ca nişte saci ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, la lizozomi, pentru descompunere şi reciclare. Într-o serie de experimente strălucite, la începutul anilor ’90, Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de panificaţie pentru a identifica genele care îndeplinesc rolurile principale în procesul de autofagie.
Ca şi ceilalţi laureaţi ai premiului Nobel de anul acesta, biologul nipon va primi o diplomă, o medalie de aur şi 8 milioane de coroane suedeze (933.000 de dolari).”Înainte, când a câştigat premiul Nobel pentru Fizică doctorul Yukawa (1949), erau mulţi bani, azi nu mi-ar ajunge să fac cercetări decât un singur an. Mi-ar plăcea ca banii să meargă la tinerii cercetători”, a mai spus Yoshinori Ohsumi.
sursa: Agerpres
