Cei de la Combinatul Agroindustrial Curtici din judetul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta si fac profit an dupa an, laudandu-se cu o cifra de afaceri de 10 milioane de euro, arata un reportaj realizat de EVZ cu sprijinul Agrointel.
In 2011, cand toata Romania se plangea de culturi compromise, agricultorii din Curtici obtineau cea mai mare productie de grau la hectar din toata tara. Unii nu cred in minuni, asa ca au mai pus la indoiala productia stahanovista.
Pe langa calitatile solului, profitul se datoreaza, in mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Musca stie cu ce e mai bine sa populeze miile de hectare, pe baza unei prospectiuni a pietei si, de mai bine de 20 de ani, nu a dat gres niciodata.
Mai stie ceva: mizeaza pe soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi si magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere de succes. Are o cifra de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plateste asociatilor anual cate 1.500 de kilograme de grau la hectar – un record national – iar tractoristii au ajuns sa castige si 2.300 de euro pe luna in sezon.
In curtea sediului administrativ al holdingului, la ora fixa, suna in difuzoare „Noi suntem Romani”. Se intampla de fix 24 de ori intr-o zi, de 10 ani. Aceeasi tema muzicala rasuna si in ferme sau printre grajduri.
Pentru distractia copiilor din Curtici, daca afacerea tot merge pe profit, directorul a deschis o mini-gradina zoologica, iar la una din locatii cresc in libertate pauni, printre gaini, pe un gazon care ar face orice englez sa moara de invidie, flancat de trandafiri altoiti, meri si pruni care au dat in parg. si e numai curtea fabricii de lactate a fostului CAP.
Dimitrie Musca urmareste, in biroul sau, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme si din cele 29 magazine in care se vand produsele din carne si lactate produse la Curtici.
Cum vede o neregula, pune mana pe telefon si suna: „Am vorbit de doua zile sa aveti mai multa marfa in vitrine”, apoi cere explicatii si da alarma de sanctiuni.
CAI Curtici s-a nascut imediat dupa Revolutie, pe bazele fostului CAP din orasul aradean. Practic, cooperativa agricola de productie comunista nu a fost inchisa, ci s-a adaptat la capitalism.
Povestea incepe in 1987. Inginerul agronom Dimitrie Musca a fost numit presedinte si inginer sef la CAP „Lumea Noua” din Curtici. in 1989, reusea deja o performanta: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la noua milioane de lei profit. Bonus, Musca a dechis o brutarie in sat. Dupa Revolutie, inginerul s-a trezit in curtea CAP-ului cu majoritatea proaspetilor proprietari de terenuri, fosti agricultori cooperatisti.
„E pacat sa se desfiinteze CAP-ul nostru. Cu ce o sa ne alegem fiecare? Cu o caramida din grajd pe care s-o ducem acasa? Vrem sa ramanem in continuare in asociatie, iar tu sa ne conduci pe mai departe, ca ai facut treaba buna pana acum”, i-au spus oamenii.
Cooperativa Agroindustriala functioneaza acum in sistem de holding, asociind doua societati cu productie vegetala, CAI Curtici si CAI Olari, care lucreaza 7.500 de hectare de teren.
Pamantul nu e al cuiva anume, ci apartine celor 2.300 de curticeni sau urmasi ai acestora, care l-au pus la comun asa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar ca acum primesc parte din castig. in medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100.
in plus exista fermele de animale, fabrica de lactate si abatorul, si cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, din care 9 in Timisoara si 20 in Arad.
In timp ce agricultorii din toata Romania se plang ca cel putin o treime din culturi le-a fost compromisa, la CAI Curtici s-a recoltat cea mai mare productie de grau din tara.
„in fiecare an luam decizia de a planta cea mai mare suprafata cu acea cultura cares se dovedeste a fi cea mai rentabila. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost graul. Am plantat 4.000 de hectare cu grau si am obtinut 7.013 kg la hectar. Pentru insamantari folosim exclusiv grau romanesc, produs de Statiunea de cercetare Fundulea. Este un grau cu o calitate de panificatie excelenta, cu gluten 32 – 34%, proteina 14 – 15%”, explica Dimitrie Musca.
Chiar daca la Curtici se face cel mai bun grau pentru faina de panificatie, 3.000 de tone din productia acestui an a fost oprita pentru hrana animalelor, ca sa aiba carnea buna, sa nu fie hranite cu ingrasaminte si chimicale.
Pentru porci, dar si pentru vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucerna, 3.500 de hectare de porumb, floarea soarelui. in fiecare an, dupa recoltare, cei 2.300 de proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, cate 750 kg de grau si tot atata de porumb.
Cei care nu vor roadele pamantului iau 260 de euro pe hectar sau, in loc de grau, isi asigura painea pentru tot restul anului. Cantitatea de o tona si jumatate la hectar nu se da nici in tara, nici in Europa si nu se da nicaieri in lume.
„Anual, profitul se redistribuie pentru dezvoltare”, spune Musca. Pentru lucrul pamantului, Musca mizeaza pe calitatea germana. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5 semanatoare Horsch, 5 prasitoare – asa arata o parte din parcul motorizat.
Toate sunt niste masinarii computerizate, au sute de cai putere si sunt capabile sa lucreze 300 de hectare zilnic. in plin sezon, cei care lucreaza pe combine sunt remunerati cu cate 100 de euro pe zi.
Tractoristii primesc si ei cate 70 de euro pe ziua de munca in plina campanie agricola. „Masinile au valoare mare. Oamenii care lucreaza cu ele trebuie sa fie responsabili. Trebuie sa fii platit corect ca sa exploatezi corect utilajele”, spune Musca.
La CAI Curtici functioneaza intregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pamantul oamenilor intrati in cooperatie se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru animale, abatorul si fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele se vand doar in magazinele proprii.
„Eu stiu ce am aici si nu ma compar cu altii. La fel de adevarat este ca in niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. Romania ar putea arata asa, daca cei din domeniul acesta ar intelege sa lucreze serios. Sa munceasca, sa fie corecti cu toti cei care intra in circuit”, spune Musca.
Directorul isi permite luxul de a-si „creste” ingineri din randul tinerilor care se angajeaza la CAI la terminarea scolii, ca sa isi faca bani de vacanta. Iar oamenii dau de bine si nu mai pleaca.
