Anii ’90 le-au adus oamenilor de stiinta indicii pretioase referitoare la mecanismul creierului de a detecta erorile, in special datorita unui studiu realizat in Germania. Psihologul Michael Falkenstein si colegii lui de la Universitatea din Dortmund au monitorizat cu electroencefalograme (diagrame ale activitatii electrice a creierului) creierele mai multor persoane si au constatat ca de fiecare data cand subiectii greseau butonul pe care trebuiau sa il apese, potentialul electric scadea brusc cu aproximativ 10 microvolti in lobul frontal. Un rezultat asemanator s-a obtinut in Statele Unite, in cadrul unui studiu desfasurat la Universitatea din Illinois de echipa psihologului William J. Gehring. Americanii au fost cei care au botezat aceasta reactie a creierului: „negativitate bazata pe eroare”.
Pornind de la ideea efectului produs in urma apasarii unui buton gresit, cercetatorii au elaborat teste tot mai complexe si au observat ca potentialul electric scade in cazul multor tipuri de greseli sau situatii conflictuale, ca de exemplu erorile de actiune care iau nastere atunci cand activitatile unei persoane produc un rezultat nedorit. In aceasta categorie intra greselile de tastare, pe care le facem atunci cand scriem sub presiunea timpului. La doar 0,1 secunde dupa ce muschiul vinovat de producerea erorii isi incheie activitatea, creierul isi da seama ca rezultatul obtinut nu este cel asteptat.
Mintea umana descopera imediat propriile greseli. La inceputul anilor ’90, Michael Falkenstein de la Universitatea din Dortmund a efectuat un studiu in care a monitorizat semnalele creierului in timpul scrierii pe o tastatura.
Astfel, s-a constatat ca amplitudinea semnalelor electrice in lob este redusa cu 10 microvolti atunci cand este apasata tasta gresita. Patrick Rabbit de la Universitatea din Manchester a descoperit ca apasarea unei taste gresite este perceputa cu mai multa forta decat cea corecta, ca si cand creierul ar incerca sa evite greseala in ultima secunda.
Cu alte cuvinte, printr-un sistem complex de mecanisme, creierul detecteaza o eroare, chiar si atunci cand el singur o comite. Prin urmare, vocea interioara ne semnaleaza ca am ales raspunsul gresit.
Sursa: Rador.ro
