Preşedintele Klaus Iohannis a participat la prima şedinţă a comisiei prezidenţiale privind Proiectul de ţară şi a declarat că acest document va fi cel mai bun pe care România l-a avut vreodată. Iohannis a subliniat că acest proiect nu este un plan de guvernare şi că în niciun caz nu este realizabil fără participarea politicului.
„Putem să spunem că acest Proiect de ţară vine să răspundă unei aşteptări mai largi din partea societăţii româneşti, din partea românilor. Toată lumea a înţeles că marile noastre obiective legate de apartenenţa la NATO şi integrarea în UE au fost finalizate cu succes şi, în afară de faptul că am devenit membri NATO, ţară membră cu drepturi depline în UE, România s-a transformat, dar nu putem să ne oprim aici. Transformarea României trebuie să meargă mai departe şi aici trebuie să intervenim noi să spunem să meargă mai departe în ce direcţie. Aici trebuie să răspundă Proiectul de ţară”, a afirmat el.
Iohannis a evidenţiat că întregul context regional şi global este schimbat faţă de momentul în care România a intrat în NATO şi în UE.
„Nu cred că avem nevoie de un Proiect de ţară care vine ca reacţie la situaţia în care ne aflăm. Noi avem nevoie de un proiect de ţară, care este o creaţie proprie, pornind de la realităţile pe care le trăim astăzi”, a menţionat el.
Şeful statului a subliniat că Proiectul de ţară trebuie să fie unul al unei Românii moderne, prospere, europene.
„Acest proiect de ţară trebuie să aibă propria identitate şi trebuie să reflecte propria noastră identitate, propriile noastre valori şi propriile noastre domenii de performanţă”, a susţinut Iohannis.
Potrivit şefului statului, proiectul este necesar într-un moment în care se conjungă trei procese esenţiale: post tranziţie, post aderare europeană şi post criză.
„Este cel mai bun moment ca să privim în viitor către o nouă etapă, cu noi obiective, folosind toată experienţa şi înţelepciunea acumulate în ultimele decenii în timp ce am pus în practică obiectivele legate de NATO şi UE”, a arătat Iohannis.
El a mai spus că România trebuie să fie o „voce clară, fermă, cu opinii fundamente” în procesul privind crearea noii UE, amintind că în 2019 România va prelua preşedinţia Consiliului UE.
