Omenirea incearca de cateva luni sa afle tot mai multe informatii despre coronavirus, cum actioneaza, ce organe ataca, dar si sa gaseasca un leac. Oamenii de stiinta se afla abia la inceputul acestui proces. Ei descopera pe zi ce trece problemele de sanatate cauzate de SARS-CoV-2. Unele ar putea avea efecte persistente asupra pacientilor si a sistemelor medicale timp de multi ani de acum inainte, potrivit unor medici si experti in maladii infectioase, citati de Reuters.
Pe langa afectiunile respiratorii care ii fac pe pacienti sa intampine mari dificultati atunci cand respira, coronavirusul care provoaca maladia COVID-19 ataca multe sisteme de organe, provocand in anumite cazuri distrugeri catastrofale.
„Credeam ca era doar un virus respirator. S-a dovedit ca ataca insa si pancreasul. Ataca si inima. Ataca si ficatul, creierul, rinichii si alte organe. Nu am inteles aceste lucruri la inceput”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog si directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, din California, potrivit Agerpres.
Pe langa dificultatile respiratorii, pacientii cu COVID-19 pot experimenta tulburari de coagulare a sangelui, care pot sa duca la accidente vasculare cerebrale, dar si la inflamatii severe, care afecteaza apoi numeroase organe interne.
Noul coronavirus poate, de asemenea, sa cauzeze complicatii neurologice, care variaza de la migrena, ameteala si pierderea gustului si a mirosului pana la convulsii si stari de confuzie.
in plus, recuperarea poate fi lenta, incompleta si costisitoare, cu un impact urias asupra calitatii vietii pacientului.
Manifestarile ample si diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, afirma medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.
in cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezinta riscuri mari de a suferi complicatii medicale, a precizat ea. Ceea ce surprinde insa in cazul acestui nou tip de coronavirus este dimensiunea ampla a complicatiilor pe care le provoaca in afara zonei plamanilor.
Sadiya Khan considera ca asupra sistemelor medicale va exista o mare povara in viitor, din cauza cheltuielilor cauzate de ingrijirea persoanelor care au supravietuit maladiei COVID-19.
Pacientii care au fost plasati la terapie intensiva sau conectati la ventilatoare timp de mai multe saptamani vor trebui sa petreaca timp suplimentar in sectii de recuperare pentru a isi recapata mobilitatea si forta fizica.
„Poate fi nevoie de pana la sapte zile pentru fiecare zi in care ai fost spitalizat, pentru a-si recapata puterea de dinainte. Acest proces e cu atat mai greu cu cat pacientul este mai in varsta si este posibil sa nu isi mai recuperezi niciodata functiile complete”, a declarat aceeasi specialista.
Desi eforturile s-au concentrat in principal asupra minoritatii de pacienti care au experimentat forme severe ale bolii, medicii incep sa isi indrepte tot mai mult atentia si asupra nevoilor pacientilor care nu au fost destul de afectati pentru a necesita spitalizare, dar care continua sa sufere la cateva luni dupa ce au fost infectati.
in prezent sunt in plina desfasurare o serie de studii pentru a intelege efectele pe termen lung ale infectarii cu SARS-CoV-2, a declarat Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infectioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite, joi, intr-o conferinta telefonica.
„Am primit rapoarte anecdotice despre oameni care acuza oboseala persistenta si dificultati respiratorii. E greu de spus cat timp vor dura aceste manifestari”, a adaugat el.
Desi simptomele noului coronavirus dispar de obicei in doua sau trei saptamani, un procent estimativ de 10% dintre pacienti au parte de simptome prelungite, a dezvaluit medicul Helen Salisbury de la Universitatea Oxford, intr-un articol publicat joi in British Medical Journal.
Specialista britanica afirma ca multi dintre pacientii ei au radiografii toracice normale si nu prezinta urme de inflamatii, dar tot nu sunt complet recuperati.
„Daca in trecut puteai sa alergi 5 kilometri de trei ori pe saptamana si acum simti ca ti se taie respiratia dupa ce ai urcat un singur etaj pe scari sau daca tusesti neincetat si esti prea epuizat pentru a reveni la munca, atunci teama ca s-ar putea sa nu mai revii niciodata la sanatatea de dinainte este foarte reala”, a explicat ea.
Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfectioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatura stiintifica din acest domeniu si a descoperit ca aproximativ jumatate dintre pacientii spitalizati cu COVID-19 prezinta complicatii neurologice, precum ameteala, vigilenta scazuta, probleme de concentrare, tulburari ale mirosului si gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slabiciune si dureri musculare.
Doctorul Koralnik, ale carui descoperiri au fost publicate in Annals of Neurology, a creat o clinica ambulatorie de tratare a pacientilor cu COVID-19, pentru a afla daca aceste probleme neurologice sunt temporare sau permanente.
Sadiya Kahn a facut si o paralela intre noul coronavirus si HIV, virusul care declanseaza SIDA, considerand ca cea mai mare parte a atentiei opiniei publice s-a orientat initial asupra deceselor.
„in anii recenti, am fost foarte concentrati asupra complicatiilor cardiovasculare si asupra supravietuirii pacientilor cu HIV”, a precizat experta.
