In partea de nord-vest a Mesei Tacerii, opera a marelui sculptor Constantin Brancusi, se gasesc doua orificii. Misterul acestora a fost deslusit de un ilustru profesor de la Colegiul National „Tudor Vladimirescu“, care le-a marturisit fostilor sai elevi ca, la finalizarea lucrarilor la Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, autoritatile timpului au montat o tablita explicativa pe care se mentiona si numele autorului.
Sorin Lory Buliga, un cercetator al operei si artei lui Brancusi, a scos la iveala aceasta Intamplare. El a aflat despre gaurile misterioase care provin de la montarea placutei explicative de la un fost elev al lui Stelian Sterescu (1910-1978), profesor de limba si literatura romana al Colegiul National „Tudor Vladimirescu“. La una din Intalnirile de dupa terminarea liceului, profesorul le-a povestit fostilor sai elevi cum autoritatile din vremea respectiva au gasit de cuviinta sa monteze, fara aprobarea si stirea lui Brancusi, o placuta explicativa. Iancu Popescu, unul dintre discipolii profesorului, i-a relatat lui Sorin Lory Buliga ceea ce aflase chiar de la profesorul sau, martor la evenimentele din perioada respectiva.
„Profesorul le-a pus apoi urmatoarea Intrebare: «stiti povestea celor doua orificii orizontale alaturate, din partea de nord-vest a Mesei?». Cum cei de fata au raspuns cu un «Nu» unanim, magistrul le-a facut cunoscut ca existenta lor este legata de un fapt petrecut In anul finalizarii lucrarii (care stim ca a avut loc In 1938, aceasta masa fiind rezultatul suprapunerii tabliilor celor doua mese preexistente: una mai mica, din 1937 si o alta mai mare, din 1938): «Edilii orasului din acea vreme au avut initiativa de a fixa o placuta explicativa pe partea laterala a mesei, pe care au trecut numele marelui sculptor.
Insa Brancusi – care nu avea orgoliul de a-si vedea numele inscriptionat pe lucrarile lui – vazand isprava, s-a suparat foarte rau si a venit cu un ciocan si o dalta pentru a taia capetele celor doua piroane care sustineau placuta respectiva, In scopul Indepartarii ei, ceea ce s-a si Intamplat, numai ca resturile piroanelor au ramas pentru mult timp Infipte In orificiile lor sapate In travertin».
Intr-adevar, aceste piroane retezate au putut fi vazute cateva zeci de ani dupa aceasta Intamplare, domnul profesor Iancu Popescu observandu-le acolo si In anii 1970“, arata Sorin Lory Buliga.
Profesorul Sterescu le mai povestea apropiatilor cum Brancusi mergea de multe ori la o carciuma a birjarilor, unde Ii placea sa se stea si sa-i asculte pe cei aflati la mese. „Stelian Sterescu, care era atras de personalitatea lui Constantin Brancusi, povestea prietenilor lui si despre una dintre placerile artistului de a merge la celebra „Carciuma a birjarilor”, aflata pe atunci In imediata apropiere a actualului edificiu al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, spre sud. Mergea acolo nu numai pentru a bea cate-o tuica, dar si pentru a asculta limbajul pitoresc al birjarilor, presarat adeseori cu Injuraturi si expresii deocheate, care Insa starneau hazul clientilor, ca si al artistului Insusi“, a mai mentionat Buliga, scrie Adevarul.
